Arhitectura conceptuală oferă un cadru conceptual pentru organizarea unui sistem care include principii, concepte și relații între componentele sistemului. Principalele caracteristici ale arhitecturii conceptuale sunt:
1 Legătura cu arhitectura tehnică: arhitectura conceptuală servește ca fundație pentru arhitectura tehnică a sistemului. Aceasta înseamnă că arhitectura conceptuală este utilizată ca cadru conceptual pentru definirea și relaționarea componentelor sistemului, ca bază pentru determinarea cerințelor tehnice ale sistemului.
2 Sensul general: arhitectura conceptuală prezintă ideea principală și majoră a sistemului la un nivel înalt de perspectivă și acordă atenție sistemului în ansamblu. Cu alte cuvinte, arhitectura conceptuală este folosită pentru a defini sistemul în general și pentru a determina obiectivele principale și primare ale sistemului.
3 Descrierea relațiilor și conexiunilor: arhitectura conceptuală include descrierea relațiilor și conexiunilor dintre componentele sistemului. Aceasta include modul în care componentele comunică, modul în care sunt schimbate datele și modul în care acestea comunică cu mediul.
4 Schimbare: Arhitectura conceptuală ar trebui să aibă o capacitate mare de schimbare pentru a se putea adapta la schimbările în nevoile și obiectivele sistemului. Cu alte cuvinte, arhitectura conceptuală ar trebui să fie formată din fundații care să permită schimbări și dezvoltare.
5 Utilizarea reprezentărilor arhitecturii conceptuale ar trebui să utilizeze reprezentări precum diagrame conceptuale, diagrame UML sau diagrame ER pentru a explica componentele sistemului. Aceste diagrame sunt folosite ca instrumente pentru a arăta conexiunile și dependențele dintre componentele sistemului.
6 Managementul complexității: Arhitectura conceptuală este utilizată ca un cadru conceptual pentru a gestiona complexitatea sistemului. Prin definirea și împărțirea componentelor sistemului și determinarea relațiilor dintre ele, arhitectura conceptuală ajută la reducerea complexității sistemului.
7 Utilizarea standardelor: Arhitectura conceptuală ar trebui să utilizeze standarde precum ISO 42010 pentru a oferi capacitatea de a compara și interpreta arhitectura sistemelor.
8 Atenție la securitate: Arhitectura conceptuală ar trebui să acorde atenție securității sistemului și să utilizeze metode aprobate pentru a gestiona securitatea sistemului.
9 Utilizarea metodelor de proiectare: Arhitectura conceptuală ar trebui să utilizeze metode de proiectare precum Design Thinking și Human Centered Design pentru a dezvolta și îmbunătăți sistemul.
10. Acordarea atenției flexibilității: arhitectura conceptuală ar trebui să utilizeze modele arhitecturale precum Microservicii și Arhitectura Cloud pentru a oferi flexibilitate sistemului.
11. Acordarea atenției eficienței: arhitectura conceptuală ar trebui să acorde atenție eficienței sistemului și să utilizeze metode de optimizare și managementul resurselor sistemului pentru a îmbunătăți performanța sistemului.
12 Atenție la calitate: Arhitectura conceptuală ar trebui să acorde atenție calității sistemului și să utilizeze metode aprobate pentru a evalua și îmbunătăți calitatea sistemului.
13 Acordarea atenției comunicării: Arhitectura conceptuală ar trebui să acorde atenție comunicării cu alte sisteme și resurse externe și să folosească metode precum proiectarea API și arhitectura de integrare.
14 Acordarea atenției eficienței costurilor: arhitectura conceptuală ar trebui să acorde atenție rentabilității sistemului și să utilizeze metode de optimizare a costurilor, cum ar fi utilizarea serviciilor cloud și a sistemelor de marketing.
În general, arhitectura conceptuală este un cadru conceptual pentru organizarea sistemului care servește ca fundație pentru arhitectura tehnică a sistemului și ar trebui să acorde atenție unor lucruri precum flexibilitate, eficiență, calitate și securitate. Utilizarea reprezentărilor precum diagramele conceptuale și acordarea de atenție la standarde sunt, de asemenea, caracteristici ale arhitecturii conceptuale.
